"Pandemia" tulburarilor de sange!

Tulpinile de coronavirus au reusit sa provoace mult mai mult rau bunei functionari a organismului decat se preconiza initial.

Pe langa afectarea aparatului respirator si acutizarea disfunctiilor existente in organism, faptul ca orice tip de virus poate sa „atace” vasele de sânge și să producă inflamații și cheaguri care ajung la inimă, plămâni sau creier este o adevarata problema. 

Pneumonia nu este singura complicație a infecției COVID-19. Accidentele vasculare, infarctul și embolia pulmonară sunt alte riscuri pentru bolnavi, mai ales pentru cei cu forme severe de boală.  

Înca din primavara trecuta, medicii care tratau pacienți testați pozitiv pentru COVID-19 au observat complicații trombotice (cheaguri de sânge venoase sau arteriale) la mulți dintre ei. 

La scurtă vreme, spitalele au început să raporteze accidente vasculare cerebrale la tineri de 30-40 de ani infectați cu noul coronavirus, semnala CNN,urmate de alte manifestări bizare ale virusului: așa-numitele degete COVID – leziuni la nivelul degetelor asemănătoare unor degerături, dar și alte erupții cutanate nemaiîntâlnite în infecții similare precum SARS (Sindromul Respirator Acut Sever) sau MERS (Sindromul Respirator din Orientul Mijlociu). 

Inclusiv copiii nu au fost ocoliți de complicațiile neobișnuite ale coronavirusului. Unii au dezvoltat un sindrom rar, numit Kawasaki, care se manifestă printr-o inflamație a vaselor de sânge (vasculită), febră și eruptii cutanate. În lipsa unui tratament prompt, sindromul Kawasaki afectează inima și poate pune viața celor mici în pericol.

In multe dintre cazuri, focusul fiind pe terapia antivirala si antiinflamatoare s-au omis complicațiile legate de coagulare și profilaxia anticoagulantă, acest fapt determind urmari serioase la acest capitol.

Toate complicațiile infecției cu noul coronavirus au acest numitor comun: o afectare a circulației sangvine care i-a convins pe medici că avem de-a face cu ceva mai mult decât o infecție respiratorie, mai ales ca 40% dintre decesele cauzate de COVID-19 survin pe fondul unor complicații cardiovasculare, arată un studiu publicat în revista Asociației Americane de Cardiologie.

Cheagurile de sânge pot provoca probleme, de la ușoare pana la unele la care pun viața în pericol. Dacă un cheag obtureaza fluxul sangvin într-o venă sau arteră, țesutul hrănit în mod normal de acel vas de sânge poate fi privat de oxigen, iar celulele din acea zonă pot muri.

Anumite persoane infectate cu SARS-CoV-2 dezvoltă o coagulare anormală a sângelui, avand un raspuns inflamator masiv, auzind deseori chiar de furtuna de citokine, cheaguri de sânge în plămâni (embolie pulmonară) sau picioare (tromboză venoasă profundă) și în alte părți”. Cercetările încă explorează dacă cheagurile de sânge observate în cazurile severe de COVID-19 sunt unice într-un fel.

Brodsky a observat că alte boli grave, în special cele care provoacă inflamație, sunt asociate tot cu cheagurile de sânge. 

Impactul cheagurilor de sânge din cauza coronavirusului în organism, este unul notabil:

Pe lângă plămâni, cheagurile de sânge, inclusiv cele asociate cu COVID-19, pot dăuna și:

-Sistemului nervos: Cheaguri de sânge în arterele care duc la creier pot provoca un accident vascular cerebral. Unii oameni anteriori tineri și sănătoși care au dezvoltat COVID-19 au suferit accidente vasculare cerebrale, posibil din cauza coagulării anormale a sângelui.

-Rinichilor: Înfundarea vaselor de sânge din rinichi cu cheaguri de sânge poate duce la insuficiență renală. De asemenea, poate complica dializa dacă cheagurile înfundă filtrul aparatului conceput pentru a elimina impuritățile din sânge.

-Vaselor de sânge periferice și „degetul de la picior COVID”: Mici cheaguri de sânge se pot depune în vase de sânge minuscule. Când acest lucru se întâmplă aproape de piele, poate duce la o erupție cutanată. Unii oameni care sunt testați pozitiv pentru COVID-19 dezvoltă cheaguri de sânge minuscule care provoacă zone roșiatice sau violete pe degetele de la picioare, care pot mâncărime sau pot fi dureroase. Uneori numită degetul de la picioare COVID, erupția seamănă cu degerăturile.

Cercetările la acest capitol, din ultima vreme studiază inflamația intensă care apare la unii pacienți care au coronavirus, iar cercetarea ar putea găsi o modalitate de a preveni leziunile devastatoare ale organelor pe care le provoacă COVID-19 la unii oameni. S-a descoperit că proteina cu vârf de pe coronavirus activează o parte a sistemului imunitar cunoscută sub numele de complement și deturnează sistemul imunitar al organismului întorcandu-l împotriva țesutului sănătos, blocarea factorului D proteină din complement putand întrerupe cascada de evenimente care duc la boli severe și leziuni ale organelor.

Conform specialistului Galiatsatos :„Inflamația COVID-19 poate duce la consecințe grave la persoanele care suferă de boli ale sângelui, inclusiv siclemie”.

Siclemia (SCD) este o afecțiune a sângelui moștenită, care are un impact asupra formei celulelor roșii din sânge, ceea ce provoacă durere, leziuni ale organelor și probleme cu fluxul sanguin. SCD crește, de asemenea, riscul de pneumonie și boli pulmonare.

Au fost raportate deasemenea chiar si postvaccinal reactii de aceasta natura.

La sfârșitul lunii februarie 2021, au apărut mai multe rapoarte despre tipuri rare de „tromboze” – cheaguri de sânge care blochează venele sau arterele – după vaccinul AstraZeneca (ChAdOx1-S) COVID-19.

Cheagurile erau localizate neobișnuit, in zona venelor capului, adesea însoțite de niveluri scăzute de trombocite în sânge.

Cu toate acestea, deoarece numărul de cazuri raportate a fost atât de mic, a fost dificil de estimat riscul crescut pentru populații în ansamblu.

De asemenea, oamenii de știință nu au fost siguri dacă crește și riscul unor tipuri comune de tromboză.

O parte a cauzalitatii identificate a fost că, atunci când vaccinurile COVID-19 au devenit disponibile pe scară largă, guvernele au acordat prioritate persoanelor vulnerabile clinic și persoanelor în vârstă, care sunt deja mai predispuse la tromboze.

În plus, publicitatea despre riscul apariției cheagurilor de sânge după vaccinare ar fi făcut ca medicii să fie mai predispuși să diagnosticheze tromboze. Acest lucru ar da o impresie falsă că au devenit mai comune.

Două studii care au reunit date pentru milioane de pacienți din Regatul Unit au descoperit acum o mică creștere a riscului absolut de apariție a unor tipuri rare de cheaguri de sânge în cap. Nu a existat nicio dovadă a vreunui risc crescut de tipuri mai frecvente de cheaguri de sânge.

In orice caz, concluzia este ca in timpul si post-infectiei cu Covid 19, pre si post vaccinal, topicul sensibil si de mare interes a fost reprezentat de tulburarile de coagulare, lipsa unui flux circulatoriu fluid, riscuri crescute la nivelul intreg sistemului circulator!

Cea mai importanta miscare in aceasta perioada o reprezinta un detox al sangelui, pentru dizolvarea trombilor si a oricaror forme de depuneri care ne expun ulterior la riscuri, avand in vedere ca de buna functionare a  fluxuui sangvin depinde buna functionare a intregului organism.